,,Încremenirea unei clipe”-2017

Am încercat astăzi un scurt survol retrospectiv peste anul 2017 provocată din mai multe direcții, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Deși o parte din gânduri le-am exprimat într-un cadru mai restrâns, la provocarea lui Alin Cristea o să încerc să scriu câteva utilizând această interfață.

Anul 2017 a început pe un fond de surmenaj ,munca mea este complexă și modificările frecvente ale legislației o îngreunează suplimentar. În plus,am deseori acel sentiment al inutilității și anume că îmi consum energia pentru lucruri efemere, care se abrogă mult prea repede.Din acest motiv,poate ați observat că nu prea împărtășesc experiențe legate de profesia mea de auditor.Așa că, aleg să împărtășesc  câteva din  dilemele spiritual-raționale care mi-au consumat energia și m-au transformat în acest an.

Primul gând care mi-a venit în minte a fost testul propus la începutul anului de Teofil Stanciu:ce cărți am dori să citim, cam câte,domeniile de interes. Știam care sunt domeniile mele de interes însă gândindu-mă la număr n-am putut să mă gândesc la ceva concret din cauza oboselii. Prima înviorare am primit-o prin cartea lui Richard Sibbes,Trestia Frîntă.

15941479_1294670267256301_7357559044924706226_n

Acest impuls mi-a ajuns până la începutul primăverii și a mai atenuat nemulțumirile legate de intenția unor modificări legislative dar mai ales a Codului Penal. Cred că a fost momentul când am realizaat importanța Decalogului din Biblie și nevoia de a-l actualiza,ținând cont mai ales de provocările revoluției tehnologice.

Deși în plan personal intuiam o direcție în care Dumnezeu va continua să-și desăvârșească lucrarea, n-am intuit prin ce modalitate o va face. Calea aleasă pentru desăvârșirea într-o anumită direcție a fost testarea în timpul somnului. Am înțeles că în subconștient mai sunt rămășițe ale păcatului ,că am căzut la două teste și am conștientizat în trecutul meu câteva situații în care am luat  decizii greșite  generate de situații de compasiune și milă sau de curiozitatea de a afla toate detaliile ,de a cunoaște adevăruri pe care nu le-am putut duce.

A urmat apoi o direcție pe care nici măcar n-am intuit-o,Dumnezeu a deschis o încăpere foarte întunecată ,o fațetă a personalității mele de care m-am îngrozit. Așa a început meditația mai profundă la porunca ,,să nu ucizi”. Despre acest subiect am mai scris dar subliniez ajutorul găsit în catehismul catolic și cărți scrise de autori catolici.

26173740_1643699442353380_661809856846343232_o

Cred că acest moment de descoperire a bogăției de resurse a confraților noștri catolici a fost declanșatorul unei crize de identitate confesională.Mi-am dat seama că noi, neoprotestanții , nu avem instrumente de învățătură sistematizată la care să putem aplela pe parcursul complex al procesului de sfințire (un catehism unitar solid) ,deseori  așteptăm doar predicarea ca răspuns la probleme sau apelăm la citirea necoordonată a Scripturii,fără câteva direcții și indicații. Mi-am amintit și de multiplele situații de aplicare a disciplinării în lipsa unor regulamente și abuzurile care au decurs de aici, am meditat mult la afirmația din Biblie ,,din cauza înmulţirii fărădelegilor,dragostea celor mulți se va răci.” , la faptul că nu avem un Cod de Drept Canonic. Cum vă imaginați că ar decurge activitățile fiscale și juridice fără codurile de procedură fiscală,penală,civilă?? Acesta rămâne pentru mine un subiect deschis,încă nu consider rezolvată criza de identitate confesională în care mă aflu.

În plus,am înțeles că pentru acest mare păcat numit avort,crimă, am nevoie de multă iubire și iertare de Sus, că procesul nu are reguli și proceduri, doar așteptare și răbdare. Așa am descoperit și un hobby care mi-a făcut mai ușoară așteptarea, croșetatul. Și da, este nevoie și de ergoterapie pentru vindecare.

26116142_1643692095687448_231253331733692801_o

A venit și un cadou în tot acest zbucium, participarea la Atelierul Jubilate -Sibiu în luna august. A fost o săptămână de mare HAR ,în care am înregistrat împreună cu CREDO TV peste 25 de piese aflate în Culegerea de imnuri Jubilate-vol.II,lansată cu această ocazie.

21083372_10210039525126422_2604578986729457410_o

21430244_1533996386657020_960686309288630755_n

Finalul de an a fost o împletire de bucurie și întristare. Am reușit să merg împreună cu soțul într-un scurt concediu în Germania,să petrecem sărbătorile de Crăciun împreună cu copiii.Am ajuns într-o zonă în care efectele pozitive ale Reformei lutherane sunt prezente .Atmosfera de slujire de la locul de muncă al Iuliei este vizibilă prin relația dintre profesori,sefi de sectie si rezidenți .Într- o vizită făcută la spital în pauza de masă, am fost salutați de medicii și asistenții cu care colaborează ea .Pentru un părinte este important să vadă că la un început de drum ,copilul are un suport bun în formarea profesională,mai ales în profesiile care implică în mod direct omul.

25626893_1885783914773178_544999156925329893_o

Am avut parte și de o mare surpriză în ziua de 24 Decembrie.Am ales să ne plimbăm prin orașul Speyer în care lucrează Andrei,logodnicul Iuliei.Străzile erau aproape pustii, Târgul de Crăciun închis însă orașul arăta ca o bijuterie,parcă era construit de câțiva ani. Am intrat într-o biserică lutherană,cu câteva minute înainte să înceapă serviciul de la ora 16. Biserica era plină,am văzut câteva locuri libere pe niște bănci adăugate suplimentar, pe care erau și niște foi tipărite cu cele 5 colinzi care urmau să fie cântate. Am luat una și am ieșit. La cca 100 de metri am intrat in altă biserică lutherană,acolo slujba începuse și un frate bătrân,la intrare ,ne-a arătat discret pe un pliant ora la care a inceput(15) si ne-a sugerat să mergem la biserica vecină care incepe serviciul la 16.

25626233_1638853879504603_8026731108432085867_o

Pe la mijlocul pietonalei am intrat in a treia biserica,tot lutherană,și aici am observat toate locurile ocupate,inclusiv balconul și copii mulți care se mai desprindeau de părinți și mergeau spre amvon dar reveneau .Mi-am zis în gând că asta-i mai asemănătoare cu Biserica Providența din Oradea,într-o zi de duminica după-amiază și am plecat tare bucuroasă ,abia am așteptat să ajung acasă să caut detalii despre acest oraș.Are cca 2020 ani de atestare documentara, primul episcop este menționat prin anii 300-400 d.C.și există două perioade în care primarii au administrat orașul in mandate de 20 și 26 de ani. Mi-am zis copleșită de uimire : Asta-i ,,Biserica Filadelfia ” din Scripturi,mai există astfel de locuri și astăzi!!! Oricum,am plecat foarte încurajată din acel loc,mai ales că în timpul anului am meditat mult la valorile Bisericii Filadelfia din cartea Apocalipsa.

Am primit și un cadou de Crăciun de la Iulia,la sugestia mea ,sper să și pot citi cândva mai mult din această ediție a Bibliei.

3305_jubilaeumsausgabe_web

La întoarcerea spre casă am vizitat-o pe Daniela Stoica în orașul Goppingen-Germania, deși planul era să petreacă Anul Nou în Oradea, a răspuns unei solicitări de a mai îngriji pentru două săptămâni un bărbat vârstnic,pe periada concediului de odihna al titularei . Era  bucuroasă,acest domn era credincios,lucid și au putut asculta împreună  Oratoriul de Crăciun al lui Bach,a fost marele cadou pentru ea de aceste sărbători.

26114448_1642242289165762_8635153338021304028_o

Am pornit mai departe și mi-am vizitat pentru câteva ore în Austria  verișoara  cea mai apropiată,cu care mi-am petrecut aproape toate vacanțele din copilărie. Deși vizita a fost mult prea scurtă,ne-am despărțit cu speranța revederii 🙂

25790902_1990949324561382_3924630621922466198_o

Acum văd în aceste bucurii concentrate,suportul necesar pentru  a accepta voia lui Dumnezeu în dreptul Alinei Cardoș, rămasă văduvă imediat după Crăciun,cu un copil mic și cu unul pe drum,așteptat să se nască în februarie 2018.Credința lui Mircea era așa vizibilă și clară pentru toți care l-am cunoscut mai bine,îl consideram pregătit pentru veșnicie. Dar cum să treci testul credinței că Dumnezeu poartă de grijă văduvei și orfanului dacă nu prin astfel de încercări??

Cu siguranță ar mai fi multe de adăugat,poate o să mai actualizez aceste impresii. Rămân cu perspectiva adusă de meditația asupra unui teme mult îndrăgite de Mircea Cardoș, BUNĂTATEA ȘI CREDINCIOȘIA LUI DUMNEZEU ne-a însoțit și în 2017 ,VA URMA!

26171850_1644462615610396_8459648936787015670_o

Am ales și un fundal pentru a continua meditația la acest an foarte bogat și concentrat în experiențe spirituale profunde prin care Dumnezeu și-a adâncit în mine DRAGOSTEA și IERTAREA de SUS!

Filmed at the Welsh Millennium Centre, Cardiff, on the 10th February 2014. Julian Lloyd Webber plays Karl Jenkins’ “Benedictus” from “The Armed Man – A Mass for Peace” at Karl Jenkins’ 70th Birthday Gala Concert, conducted by the composer.
https://www.youtube.com/watch?v=W1G8Z-_gYuA&index=1&list=RDW1G8Z-_gYuA

 

 

 

Advertisements

2 thoughts on “,,Încremenirea unei clipe”-2017

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s